Cristian Mihai: ”Pentru un fotograf de viaţă săbatică e foarte important să-şi cunoască bine subiectele.”

Cristian Mihai - birdwatcher fotograf de viață sălbaticăFotografia de viață sălbatică necesită timp, dedicare și o cunoaștere foarte bună a subiecților. Cristian Mihai este unul dintre bird-watcherii și fotografii de viață sălbatică (cu un mare accent pe fotografierea păsărilor) din România care a observat încă de acum mai bine de 10 ani fauna din așa-numita Deltă dintre blocuri – Parcul Natural Văcărești.

Poţi să ne spui câteva lucruri despre tine, explicând, totodată, şi background-ul pe care îl ai şi cum ai ajuns să te îndrepţi către fotografiatul vieţii sălbatice?

C: Am manifestat de copil un interes deosebit pentru natură în general, nu neapărat pentru păsări. Către sfârşitul ciclului gimnazial, am simţit cumva nevoia să trec de la aspectele mai curând teoretice la oarece aspecte practice, iar birdwatching-ul era o alternativă tentantă, pentru că era o activitate care se putea desfăşura practic oriunde şi în orice sezon, fără a presupune (la standardele mele de atunci) mari investiţii în echipamente. Am practicat acest hobby cu oarecare intermitenţe pe perioada studiilor liceale, universitare şi ulterior până prin 2007, când am revenit în forţă şi am început colaborare cu SOR (Societatea Ornitologică Română). Tot cam de atunci datează şi primele mele încercări de fotografie wildlife.

 

Nu e tocmai uşor să surprinzi păsări în cadre – am observat că acestea ar fi “specialitatea” ta. Spune-ne cum decurg momentele de cum ai ajuns în locurile în care ştii că vei fotografia.

C: În general vorbind, fotografia de viaţă sălbatică este un domeniu dificil al fotografiei pentru că:

  • găsirea, dar şi abordarea subiectelor poate presupune eforturi deosebite;
  • echipamentele fotografice aferente (mai ales teleobiectivele de bună calitate cu focale mari, de peste 300 mm) sunt relativ scumpe;
  • de multe ori esti nevoit să forțezi echipamentul folosind valori limită ale parametrilor (ISO mare, timp de expunere foarte scurt etc.).

În concluzie, pentru un fotograf de viaţă săbatică e foarte important să-şi cunoască bine subiectele pentru a putea valorifica cât mai bine puținele ocazii favorabile. Nu există o anume rețetă generală, căci abordarea depinde foarte mult de condițiile locale, de subiect, de echipamentul fotografic avut la dispoziție.

 

Ce specii rare de păsări ai reuşit să surprinzi până acum?

C: Trebuie să vă spun că nu alerg dupa rarități. Desigur că-mi face plăcere să fotografiez exemplare din specii (mai) rare, dar nu-mi fac un obicei din a insista să le caut. Dintre speciile mai rare la nivel național am imagini, de exemplu, cu un flaming fotografiat la Balta Albă (județul Buzău), cu un pescaruș cu trei degete găsit pe lacul Morii (București) etc.

Pe lângă activitatea fotografică pe care o faci, organizezi şi tururi de birdwatching, în zone ca Parcul Văcăreşti din capitală sau Parcul Natural Comana. Ce reprezintă aceste zone din punct de vedere ornitologic?

C: Parcul Natural Comana este, din punctul de vedere al biodiversității, cea mai complexă zonă aflată la o distanță mai mică de 100 km de București. Avifauna zonei este foarte bogată, incluzând, atât specii caracteristice zonelor umede (lacuri, râuri, bălți, mlaștini), cât și specii tipice pentru habitatul pădurilor de câmpie.

Parcul Natural Văcărești este unul dintre proiectele majore în care am fost implicat încă de la nașterea ideii și în care sunt implicat și acum. Este primul parc natural urban din România și adăpostestește, cu precădere, specii de păsări caracteristice zonelor umede și, într-o oarecare măsură, habitatelor silvo-stepice. Pe măsura maturizării arborilor prezenți acolo mizăm și pe o creștere a numărului de specii specifice habitatului forestier. Acest parc natural oferă o oportunitate deosebită pentru promovarea și dezvoltarea educației ecologice în rândul locuitorilor capitalei, funcție cheie pe care dorim să o potențăm pe perioada administrării acestei zone protejate.

 

Referitor la tururile de birdwatching pe care obișnuiesc să le organizez, acestea se desfășoară atât în cele două zone pomenite mai sus, cât și în multe altele. Dintre cele aflate în afara Câmpiei Române, aș menționa aici în primul rând Dobrogea, paradisul păsărilor de la noi, zonă în care organizez tururi într-o multitudine de locuri, prea multe ca să le amintesc pe toate aici. Totodată obișnuiesc să-i ghidez pe amatorii de birdwatching și fotografie wildlife în tururi prin Carpați, cu precădere în munții Bucegi (zonă montană mai lesne de abordat pornind din București).

Împărtăşeşte cu noi una dintre fotografiile tale mai aparte şi spune-ne şi care e povestea din spatele ei, ce o face atât de specială?

C: Cu riscul de a vă dezamagi, trebuie să spun că nu am o fotografie preferată. Un parinte normal își iubește toți copiii, pe fiecare în felul lui…

Ce consideri că trebuie să aibă în vedere o persoană care se îndreaptă către fotografia de viaţă sălbatică, în special orientată spre fotografierea păsărilor?

C: Să fim realiști: cei care practică fotografia wildlife nu sunt toți inspirați de aceleași idealuri. Eu pot spune cum mi-aș dori eu să fie o astfel de persoană: mi-aș dori ca pe primul plan să se afle dragostea pentru natură, respectul pentru viața sălbatică și mai puțin goana după palmares, după fotografia cu nu știu ce specie rară, exotică sau la modă. Pentru că da, din păcate, există „modă“ și în acest domeniu.

 

Cu siguranţă ai câteva specii de păsări pe care ai dori să le suprinzi în cadrele tale. Care ar fi acestea pentru tine şi de ce?

C: Natural, îmi doresc să fotografiez orice specie la care nu am încă imagini sau la care nu am încă imagini de o calitate (pe care o consider eu) bună. Totuși, nu sunt neapărat un căutător de specii noi. Îmi face mare plăcere să realizez imagini noi cu specii la care am deja fotografii, în special dacă am ocazia să surprind aspecte interesante ale comportamentului acestora (procurarea hranei, comportamente de curtare, comportamente teritoriale etc). Viața sălbatică este un spectacol fascinant.

Un mesaj pentru cititorii “Drumeţi şi drumeţii”.

C: Ieșiți cât mai des posibil în natură. Părăsiți confortul (urban) cotidian. Luați contact cu viața sălbatică, încercați să o înțelegeți. Refaceți legătura, uneori slabă în lumea de azi, alteori de-a dreptul pierdută, cu natura. Fără această legătură sufletul omenesc este lipsit de o dimensiune esențială.

 

© text: Andreea Popescu & Cristian Mihai

© foto: Cristian Mihai

Reclame

Un gând despre „Cristian Mihai: ”Pentru un fotograf de viaţă săbatică e foarte important să-şi cunoască bine subiectele.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s